Tu întru toate …

În lumea lor 

Totul e de decor, 

Iadul începe când

Îngeri uită să iubească;

Visul începe când

Aripile încep să îți crească; 

Și te iei la zbor

cu ei,

Niște frumoși derbedei 

Care te zboară-n tot

Fără un strop de zgomot

Ca hoții în zori 

Venind pe răcoare 

Sătui să mai zboare

După o culoare.

Ei nu știu a cere! 

O lacrimă de durere 

Pe un penel de plăcere 

Doar pentru a-și ascunde

De privire ta

Nemurirea lor, 

Ce șade într-un pridvor

Pe prispa casei lui 

Zidită pe trei nori 

De șapte feciori 

Cu aripile frânte 

De a tale cuvinte…

………………………..

Din ochii tai 

O să alerge clipele 

Ce vor purta cu ele 

Culoarea 

Ce le va umple aripile

Cum umple marea 

Văzduhul

Și sângele tău 

Trupul…..

Frumoșii derbedei

Se pierd în ochii tăi 

Cerul se-aruncă în mare 

Și tot așa marea în zare 

Tu printre ei 

O piatră între stânci 

Ce dacă o iei în mână

Nu poți să o arunci 

Nici înspre munte

C-ar fi un grăunte 

Nici înspre mare 

C-ar fi o visare

Tu, în palma ta

E tot ce ți-a rămas 

O lume într-un ceas 

În care, într-o noapte 

Cu lună plină și păcate

Te-au trezit trei șoapte…

Tu …

Întru…

Toate …

 

editat de – Zortzi Unibertso-

foto – Instagram