Trilogie 2

M-am trezit de ceva vreme 

Iar tu nu ești !

Doar bufnițele își mai întorc privirea, 

Și tu nu ești !

Ele au rămas, parcă să-mi vegheze 

Întruparea…iarăși 

Nu înțeleg de ce-am venit

Iar, aici, de ce ? 

Tocmai  acum !!!

când te-am găsit

Am adormit.

 

Ruine e acum templu tău

Iar marmora care-i creștea din pântec 

Și pe care ai călcat, 

Te așteaptă !!!! 

Mai știi ?

Cum ne-am iubit! 

Pe treptele lui  

Cum ne-a primit !

Goi între coloane 

Și cum te alergam 

Pe aleile timide … 

mai știi ? 

…………………………..

Notus, Zephyrus nu m-au uitat 

Iar în bătaia lor îți simt mirosul 

Ce minunat!  Când credeam că te-am pierdut 

Ei …te-au păstrat;

Te alerg iar, dar acum înspre apus 

E doar un mileniu între noi 

Chiar dacă simt că a trecut un EON 

E doar un mileniu;

Pașii mi-au ajuns în Al- Andaluz 

Miresme maure și val de mister 

S-au Așezat, așa,  deodată 

Și printre ele, te văd 

Călare… iar parul îți mângâie vântul 

Sânii-ți dezmierdă mătasea 

Iar eu ……..

Eu,

Ți-am zis că o să te alerg iubito

Chiar de-ar fi să comprim timpul 

Pentru două suflete ca ale noastre 

Clădite din aceiași lumină

Trimise, unul după altul

Ce au străbătut Universul tot 

Răspândind iubire în urma lor 

Ai zice că și-au săvârșit menirea 

Ai zice că …

Dar nu mai zi nimic 

Îți inteleg privirea 

Lumina, nu poate fi stinsă 

Iar în cel mai negru colț 

De lume, dacă ești tu 

Nici un soare nu poate apune; 

……………………………..

Hai să plecăm puțin !!!

Să răspândim ce numai noi știm

Iubito vezi câtă căldură este

În frații noștri aici,  

Câte credințe înglobate în lumină

Câtă iubire ce n-are nevoie de o inimă

Când are mii bătând la unison 

Haide iubito să-i mulțumim lui 

Ar-Rahman pentru puțin 

Și pentru tot;

Pentru liniștea care a știut să o sădească  

În grădina ce ne-a  învelit 

Și să plecam spre Magerit, 

Ști! Încă mă Mir! Cum de atâtea vieți 

Nu m-au învățat să nu fiu egoist

M-aș rupe în mii de suflete mai mici 

Să pot să îți culeg fiece zâmbet 

Care îl lași să îți ridice puțin buzele 

Înainte să-mi săruți 

Tălpile care te-au alergat prin Univers 

Dar tu mereu Zâmbești 

Ști când mi-ai spus că toate cometele împreună

Nu au tălpile mele ? 

Iar eu ți-am spus că ar avea 

Dacă ar ști după cine alerg !!!

Atunci ți-a căzut prima lacrimă

De lumină,

Atunci ne-am unit 

Iar 

În magerit …….

Și apoi 

Am adormit …iar 

 

Editat de – Ume Ederra –

Foto de – Cristian Codărean –