Skip to content

Șoapte

În noapte!
Mii și mii de șoapte
Dar oare le auzi?
Oare știi ce vor să-ți spună ?
Sau doar le admiri
Cum pot fi atât de libere
Și așa de simple!
Știu că minții tale i-ar place să le complice
Doar pentu că poate
Dar totuși în noapte
Sunt mii și mii de șoapte
Aruncate în lumina lunii
De toți nebunii
Care râd de lumea asta
Ce se învârte în jurul ei
În căutarea unei ideii
La fel de complicată
Ca tine!

O nebuloasă cosmică
Într-un univers infinit
Creat, doar pentru a fi admirat
Niciodată înțeles, niciodată explicat.

Universul e pentru cei ce-l văd
Pentru cei ce îl trăiesc
Îl împlinesc și îl fac complet
Nu cred că poate fi doar;

Un ghem de idei meschine
Culese dintr-un ciorchine
La fel de neîmplinit ca ei
Nu va rodi suficient cât să-l storc
Iar apoi să-l fac un vin
Din care să-mi sorb nemurirea

Dar acum, ascultă-mă
Închideți ochii și astupa-ti urechile
Întinde mâna spre mine
Să simți cum se aruncă-n tine
Toate șoaptele
Simte-le cum te lovesc
Simte-le cum îți umflă coapsele
Și cum îți udă buzele
Ca un vin,
Divin…

Ce de șoapte-n noapte !
Și ce lună plină;
Până și întunericul e cald
De-atâta lumină.

 

Editat de – Zortzi Unibertso –

Foto de – Darwin Atkeson – 500PX

Published inPoezii

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *