În lumea ta, ascunsă
Privești, doar înspre tine
Și ești străină-n frumusețea ta;
Căci nimeni nu-ți cunoaște
Inima…
( Oricât ar căuta )
Nuanțe, deznădejdi și vise
Și nimeni nu îndrăznește
Să-ți dezmorțească, sufletul
Nici cel ce-ncet se risipește
Nici măcar tu…
Nici măcar eu…
Dar ei nu știu, și nici nu văd
Că universul ce ne umple
De alb, de negru și … culoare
Ne dă mereu virtute.
Păcat de noi că nu-nțelegem
Că el, nicicând nu moare…
Dar ei nu văd !!!
Că chipul tău Se-ascunde
De întunericul din ei
Și nu de soarele, ce însetat
Răsare atât de cert
Peste noi toți
Fără încetare.
De peste munți
Spălat în mare
Și își reflectă a lui rază
În ochii tăi, ascunși
De întunericul din ei.
…………………….
O lume în culori și-o viață în…
Lumină
Și-n lancea celui
Ce-ți sculptează trupul…
Căci sufletul ți-e deja-n lumea
Celor, ce cuvântă
Sau oare ochii tăi!
Găsit-au versul cel ascuns
În cartea celui unic uns ?
Sau poate cel ce nu-i din tine
Și nici nu-i rupt din nemurire,
Poate el va îndrăzni
Ca să coboare
Încet , alunecând prin timp
Căzând în ciuda celui sfânt !!!
Și-n oglindirea trupului tău
Plin de culoare și de forme
Își vede tălpile purtate,
Pe miile de trepte
Ce coboară încet
Din …locul unde te-ai născut
Până în locul unde ai tăcut
Și-ai lăsat liniștii:
Timp
Ca să-ți mângâie culoarea
Și să-i fure LUI onoarea …
Editat de – Zortzi Unibertso –
Foto – Pânză de – Florina Cușmir –
Minunate gânduri si trăiri interioare scoase la lumină!
Frumos……