Cafeaua

E fiartă la foc mic 

Și praful ce-o ‘nconjoară

Aduce vânt de vară;

Să nu se piardă gustul

Cel, ce-i purtat de vânt

Peste acest pământ;

Și-n valuri el împarte 

Aroma de departe 

Care se simte ,,,, vine 

De pe coastele aprinse 

De lumina,  și de 

Verdeața,

Unde…

Șerpașii își deapănă 

Firul vieții; 

Cu un singur apus, 

Și un singur răsărit 

Din care,

Cad stropi de rouă 

Care o să plouă 

Peste rădăcini 

Și-or spăla  haini 

Și peste tot 

Și toate

Fierbe,

Fierbe,

Până când ajunge 

Să arunce-n aer

Vapori de arome  

Care se scurg pe-o ceașcă 

A ta …

Și parcă te plimbă

Ca într-o caleașcă

Unde un bob; 

De infinit, 

Devine un prag de zenit;

Într-o lume- n care 

Gustul…

Veci nu moare .

 

Editat de – Zortzi Unibertso –

Foto de – Shawn Grenninger – 500PX