Ascunsă în decor , un peisaj de dor
Umbra ție amică și raza soarelui ce pică …
Printre frunze…
Ca apoi să se întoarcă înapoi… Luminând totul în cale…
Și totuși umbra te iubește !!!
Sau soarelui i-e frica a se uita la tine ….
Și uneori chiar cred că-i invidios pe mine
Sau poate-i bucuros că are un ajutor
În munca milenară
De-a face face’ N lume mereu primăvară
Și totuși tu ești
Ascunsă printre stânci de veghe lângă mare
Precum un far ce aduce marinarilor salvare
Tu luminezi cea mai întunecată noapte
Iar eu îți multumesc
Azi … Mâine … Mereu până la moarte
editat de – Zortzi Unibertso –
Be First to Comment